Carnavalul

După 2 februarie creşterea zilei devine evidentă. A trecut perioada luminii electrice la grădiniţă şi se apropie Epoca de Carnaval. Natura se pregăteşte, în taină încă, pentru primăvară. La copil se observă un neastâmpăr instinctiv, forfota de furnică, dorul de a zburda. Toate acestea oglindesc procesele ce au loc în natură. Unul din cuvintele cheie pentru această perioadă este: “creştere”. Urcarea sevelor în plante îşi găseşte expresie şi la om prin ridicarea spre suprafaţă a ceea ce se numeşte instinct şi dorinţă, iar la copil, forţele de înnoire şi de creştere care trăiesc în subsonştient se activează în mod deosebit. Se spune că în subconştientul omului se joacă un copil alături de bestii cumplite. În timpul carnavalului devin operante bucuria copilărească nevinovată, zburdălnicia şi dezlănţuirea instinctelor. În carnaval se regăseşte posibilitatea conştientă şi asumată a omului de a apela la forţele copilului din el, la fantezie, la mobilitatea sa sufletească, la capacitatea de a pătrunde în alt rol, în alte haine.

Carnavalul devine contraponderea stării de încremenire moartă a sufletului din cursul iernii, care câştigă tot mai mult teren în viaţa noastră de astăzi atât de marcată de activitatea intelectuală. Aceasta se petrece prin aducerea cu sine a unei stări de lejeritate, de libertate, de voioşie. Umorul este forţa sufletului care îl debarasează de greutate, care îl eliberează.

La grădiniţă Carnavalul este sărbătorit cu surle şi trâmbiţe. Pentru că la această vârstă copiii nu pot să joace mai multă vreme un rol, le oferim mai multe posibilităţi de travestire. Una după alta apare o grotă pentru pitici, un palat împărătesc, dar se păstrează suficient spaţiu pentru amenajarea conform cerinţelor fanteziei. În timpul jocului liber vom face ghirlande şi flori din hârtie creponată, morişti şi pocnitori din coji de nucă. 

În ziua sărbătorii, se prelungeşte jocul liber pentru că nu vom ieşi afară. Masa se va lua în cu totul alte condiţii decât de obicei. O bucată mare de pânză albă pusă pe jos ne serveşte drept faţă de masă în jurul căreia ne aşezăm cu toţii savurând plăcinta şi salata de fructe. După mâncare mergem prin toată clădirea în paşii unei poloneze de carnaval care va fi acompaniată de moriştile şi pocnitorile făcute împreună. Dimineaţa va fi încheiată cu multe dansuri specifice carnavalului.